Jurnalistul Ino Ardelean îi amenință pe utilizatorii Facebook cu ”măturătorii internauți” care utili

O nouă candidatură care poate fi luată în calcul pentru premiul ”METEORIZAȚII INTELECTUALE” a apărut în presa on-line timișoreană în data de 29 Octombrie 2015. Este vorba despre articolul/editorialul ”Primarul Robu față cu reacțiunea”, publicat de jurnalistul Ino Ardelean în Zâmbete amare (http://debanat.ro/2015/10/primarul-robu-fata-cu-reactiunea_141762.html/comment-page-1#comment-92558). Acest articol/editorial se referă la o presupusă ”ceartă” dintre primarul Nicolae Robu și ”o anumită parte a presei” care ar fi avut loc în cursul săptămânii trecute, mai degrabă o discuție purtată în contradictoriu între părțile nominalizate. Cine are curiozitatea să parcurgă cu răbdare întreg articolul/editorialul menționat și încearcă să înțeleagă mesajele transmise opiniei publice, s-ar putea să aibă câteva surprize halucinante, datorate pesemne ”SMERENIEI” cea de toate zilele a jurnalistului Ino Ardelean. O primă oprire în drumeția textuală propusă merită făcută la fraza:”(...) primarul nu avea voie să se enerveze și să jignească. (...) Chiar dacă se crede nedreptățit, un om politic își înăbușă nemulțumirile și nu le exhibă în public.” Se poate înțelege cumva că jurnaliștii nu ar trebui să se comporte în același mod în care descrie jurnalistul că trebuie să fie ”aparent” politicianul, ba jurnaliștii poate chiar au interdicție să-și ”înăbușe nemulțumirile” când comunică, ”dacă se cred nedreptățiți”, atunci când sunt în public? Este recomandat să se aibă în vedere că oamenii nu sunt roboți și că unele persoane preferă poate să răspundă cu aceeași măsură a tonalității cu care comunică interlocutorul. O altă haltă în drumeția noastră on-line de înțelegere a articolului/editorialului jurnalistului Ino Ardelean merită făcută la afirmația conform căreia: ”(...) chiar dacă s-a produs răbufnirea (...), primarul putea să încerce să rezolve situația, dar n-a făcut-o. (...) Mai mult, greșelile unora sunt mult mai importante decât ale altora, fiindcă de erorile unora depind viața multor oameni, iar dacă o precupeață la piață greșește restul, pierde doar un om câțiva bănuți.” Mda, asta în cazul în care precupeața de la piață nu și-a făcut un obicei din a ”greși restul” pe care-l dă și, evident, depinde de cantitatea monetară reținută ilicit de către aceasta. În ceea ce privește greșelile/erorile pe care le poate face un primar și cele pe care le poate face un jurnalist de foarte multe ori se poate pune semnul egal. În anumite situații pot să fie la fel de răspunzători asupra ”vieții multor oameni” prin activitatea pe care o desfășoară zilnic. Sfaturile jurnalistului însă nu se opresc aici. Se poate considera chiar că ating apogeul în fraza următoare: ”(...) puțină smerenie nu strică niciodată. De exemplu, fostul primar Gheorghe Ciuhandu n-a făcut mai nimic 16 ani în Timișoara, dar a fost ales de patru ori, inclusiv pentru pioșenia afișată. (...)” Adică în cazul unui candidat la o funcție, la Primăria Timișoara în cazul de față, nu contează că acesta nu face nimic pentru urbe, dacă e ”SMERIT” are toate atuurile să fie ales? Serios domnule jurnalist? Votați cumva și în locul subsemnatei? Votați cumva și în locul tuturor cetățenilor care știu să privească dincolo de aparențele afișate de un politician în discursul rostit, fie acesta și ”smerit”? Pentru a înțelege însă cu celeritate fraza anterioară, este recomandat însă a se citi și următoarea: ”În pofida realizărilor sale, (...) Robu riscă mult. Riscă să piardă inclusiv ceea ce părea imposibil cu puțin timp în urmă, și anume scaunul de primar. (...) prin ceea ce face Robu acum parcă încearcă din răsputeri (...) să le pună PSD-iștilor primăria pe tavă. Chit că aceștia nu fac absolut nimic și nici nu vor face ceva pentru acest oraș, ci doar pentru ei și ai lor.” Adică jurnalistul Ino Ardelean susține că marea majoritate a alegătorilor timișoreni nu știu să discearnă (să cearnă cu discernământ) ”forma fără fond” a unor candidați ”smeriți”, mai ales atunci când aceștia candidează uninominal? Ca să-l parafrazăm, nu ar fi recomandat mai bine ca jurnalistul Ino Ardelean ”să-și ia o mică pauză, să-și facă o introspecție, chiar retrospecție”, pentru a putea reanaliza rezultatele alegerilor pentru ocuparea funcției de PRIMAR al Timișoarei din anul 2012? Se ajunge apoi la un final de articol/editorial care lasă loc la și mai multe întrebări greu de elucidat: ”fără a fi un mare „internaut”, văd că Robu are probleme chiar pe terenul său, adică ar putea fi bătut exact cu armele sale (...)” - ”rețelele de socializare, unde s-ar putea ridica un val care să-l măture. Dacă Robu mai vrea să câștige un mandat de primar, totul depinde numai și numai de el. Nu depinde nici de un PSD impotent la nivel local, nici de „grupurile de interese”, nici de „o anumită parte a presei”. (...) Și mă repet: puțină smerenie nu strică niciodată!” Smerenie față de cine? Smerenie față de ”PSD-ul impotent la nivel local”? Smerenie față de „grupurile de interese”? Smerenie față de „o anumită parte a presei”? Smerenie față de sine însuși? Smerenie față de jurnalistul Ino Ardelean? Să înțelegem că dacă nu va fi ”smerit” domnul primar, în accepțiunea jurnalistului Ino Ardelean, urmează să fie ”măturat” de ”internauți” care folosesc FORȚA valului? Pot fi făcute publice informațiile despre sursele de finanțare ale ”măturătorilor internauți ai jurnalistului Ino Ardelean”? Mai pot fi vizați și alți utilizatori de Facebook care nu sunt ....”smeriți”?

NU e prea clar totuși, în vederea câștigării alegerilor din 2016 trebuie doar primarul timișorean să fie ”smerit” în perioada următoare sau e necesar să transformăm toată România într-o parte a lumii europene caracterizată de ”smerenie”?