România românilor?

de Monica Lia Hărmănescu

01 Decembrie 2020

2020. Și a mai trecut 1 an. Au trecut peste 100 de ani de la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1918, Marea UNIRE! Ce crez sfânt făurit de români! Ce vis măreț: identitatea națională românească recunoscută în lume mai mult ca niciodată! E moștenirea pe care am primit-o!

Și e din nou 01 Decembrie. Și românii își amintesc din nou de țară......

În timpul anului cei mai mulți dintre noi suntem prea ocupați să ne amintim de România, că dacă ne-ar preocupa, nu am fi împărțiți niciodată în două tabere: alegătorii cu drept de vot care votează și alegătorii cu drept de vot care nu votează. Am fi siguri că votul nostru contează, că trebuie exprimat, că politicienii nu și-ar permite să-și bată joc de noi și că vorba poporului nu e vorbă-n vânt.

Dezbaterile politice au fost și vor mai fi, sperăm, și de amu înainte, diferențele de opinii politice rămân esența democrației, dar democrația este:

- o ”formă de organizare și de conducere politică a societății, bazată pe principiul exercitării puterii de către popor”;

- o ”formă de organizare și de conducere politică a societății, care proclamă suveranitatea poporului”;

- o ”formă de guvernare a statului bazată pe separația puterilor și pe votul universal”;

- o ”societate în care guvernează poporul întreg”……[1].

Etimologic, ”democrația” își are originile în limba greacă: ”demos” înseamnă ”popor”, iar ”kratos” = ”putere”.

La peste 30 de ani de la Revoluția din 1989 românii nu sunt pregătiți încă pentru a-și asuma democrația, deși le-o cere Constituția României:

- art.1(3): ”România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradiţiilor democratice ale poporului român şi idealurilor Revoluţiei din decembrie 1989, şi sunt garantate”;

- art.1(4): ”Statul se organizează potrivit principiului separaţiei şi echilibrului puterilor - legislativă, executivă şi judecătorească - în cadrul democraţiei constituţionale”;

- art.1(5): ”În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie”;

- art.2(1): ”Suveranitatea naţională aparţine poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice şi corecte, precum şi prin referendum”;

- art.2(2): ”Nici un grup şi nici o persoană nu pot exercita suveranitatea în nume propriu” [2].

Cum să fie România o țară democratică în care ”guvernează poporul întreg”, când la vot suntem 40% care își exercită dreptul de a vota și 60% lipsesc cu desăvârșire din puterea decizională a poporului român? Dacă nu ești mulțumit de clasa politică ai obligația să arăți asta mergând la vot și anulându-ți votul, așa te exprimi în democrație. Statul acasă îți demonstrează nepăsarea ta față de țară și față de vremea în care trăiești.

Ce s-a întâmplat cu democrația românească în Timișoara anului 2020, unde 60% dintre alegători nu s-au exprimat prin vot? Un procent de 18% dintre alegătorii cu drept de vot, care nu au citit Constituția României art.16(3) și art.37, au decis că Timișoara merită fritzită neconstituțional la peste 30 de ani de la Revoluția din 1989.

Europa ne recunoaște Constituția, identitatea națională, independența, unitatea, suveranitatea și tradițiile. La alegerile municipale din România”cetățenii din alte țări ale UE pot fi aleși în funcția de consilieri, NU și în cea de primar sau prefect”[3]. Noi?

În 8 decembrie, anual, este ziua Constitiuției României [4].

La mulți ani, România!

Referințe bibliografice

[1] https://dexonline.ro/definitie/democra%C8%9Bie

[2] Constituția României – Culegere de acte normative după acte oficiale, Edituta Meditații, ISBN 978-606-8392-19-6, www.meteorpress.ro

[3]https://europa.eu/youreurope/citizens/residence/elections-abroad/municipal-elections/romania/index_ro.htm

[4]https://www.europafm.ro/8-decembrie-ziua-constitutiei/