Digitariada românească
de Monica Lia Hărmănescu
29 noiembrie 2020
Era digitală, sau altfel spus, timpul prezent! Toate generațiile zilelor noastre, că vor, că nu vor, sunt supuse fenomenului de digitalizare. Cum s-ar spune, au, n-au treabă, bunici, părinți, copii, nepoți, etc trebuie să consume on-line, cât mai mult, că doar asta e era în care trăiesc. Deși se spunea că România e în urmă cu 50 de ani față de țările civilizate când venea vorba de dezvoltare, iacătă că, în ceea ce privește digitalizarea, lucrurile nu mai stau la fel. România s-a înscris la marea digitariadă! Tot ce mișcă-n țară cere digitalizare!
La școală, la băcănia din colț, la birtuțul din sat, la medic, la primărie, la cabana din munți, la cocioaba din deal, etc, în viața personală sau cea profesională, digitalul pare să fie tot ce contează. Ai, n-ai profesori bine pregătiți profesional, nu contează, ei trebuie digitalizați. Școlarii? Digitalizați! Dacă dau greș profesorii, școlarii o să ajungă în statisticile din on-line privind numarul de analfabeți funcționali. Medici au, n-au dotări, echipamente de protecție și consumabile, dublate de expertiză în acord cu știința medicală a vremii, ca să salveze viața pacienților, ei trebuie digitalizați. Pacienții? Digitalizați cu tot cu boli! Dacă dau greș medicii, pacienții devin statistici on-line. Birtuțul din sat? Digitalizat cu tot cu datele de contact ale clienților. Cumpărăturile? On-line! Iar dacă în viața de zi cu zi te-ai specializat în înjurat cu prioritate, de amu poți să te exprimi preponderent on-line, te cunoaște mai multă lume. N-ai tu în viața reală prea multe competențe, dar în on-line reușești să înjuri cu tastele mai repede decât off-line.
Nici pedepsele nu mai sunt ce au fost odată. Nu te ascultă copiii? Le interzici accesul la digital. Sfințișori vor deveni! O să-i trimiți afară, la joacă, numai dacă vrei scandal între generații. Nu te ascultă soția? Îi dai toate cardurile, fără PIN-uri. Nu te ascultă soțul? Îi pui în vedere să-ți pună la dispoziție parola de la telefonul lui/ contul de Fb, etc. O să primești PIN-urile cardurilor cu bani mai degrabă. Unde mai pui că în on-line numărul de bărbați single/divorțați a crescut simțitor față de mediul off-line.
Te supără colegii de la serviciu? Ah, e la un click distanță soluția! Le dai block în on-line! Dacă nu lucrezi remote, nu-i bai, îi pregătești psihologic pentru o pauză în on-line. Ai angajați care te supără? Îi dai afară și tu declari ca șef că treci să lucrezi în on-line :) , chiar dacă doar tu poți lucra on-line din întreaga organizație.
Te-ai fritzit la cap și vrei să convoci în Piața Operei sute de timișoreni în plină pandemie de COVID19, fără să se respecte măsurile sanitare obligatorii? Nimic mai simplu! Folosești digitalizarea! Apoi tot prin digitalizare îi anunți rapid că urmează să le carantinezi orașul că a explodat numarul de infectări.
Unde te poartă pașii off-line, nu mai ești sigur că nu ești on-line. Și se pune întrebarea, digitalizarea e un instrument, ca multe altele cunoscute de omenire până amu, sau reprezintă noul mod de viață în on-line? E un mod de viață ales, sau impus? Hm!